Archive | 2019

Despre desfacerea proprietăților din Moldova după pacea de la București (1812). Cîteva adăugiri

 

Abstract


După ocuparea Moldovei dintre Prut și Nistru, Imperiul Rus a impus, prin pacea de la București, ca, in termen de 18 luni, proprietarii de moșii să-și aleagă partea de țară in care vor locui. Pentru o vreme, românii au crezut că armata rusă se va retrage, așa cum a făcut și altă dată, astfel că au aminat luarea unei decizii pină in toamna anului 1813, atunci cind au trebuit să se „desfacă” de moșiile din stinga sau din dreapta Prutului. Cei mai mulți dintre marii proprietari au ales să rămină in Moldova de sub stăpinire otomană, de aceea, poporținal, cea mai mare parte dintre moșiile vindute au fost din partea de țară ocupată de Imperiul rus. Modul cum s-a realizat acest proces a fost reconstituit de Alexandru Lapedatu (1916), iar prezentul articol aduce o serie de adăugiri și lămuriri, precum și o listă, inedită și nefolosită in istoriografia românească, cu 387 de sate și părți de sate, din Moldova din stinga Prutului, vindute sau schimbate in ultimele două luni ale anului 1813 și in primele zile ale anului 1814. Totodată, din acest articol se poate observa, la nivel general, felul in care separarea proprietăților și a familiilor a dus la ruperea Moldovei, insă, totodată, in plan secund, acest noian de nume de așezări și de stăpini va putea fi folosit, cindva, la realizarea unui dicționar istoric și toponimic al localităților din stinga Prutului, după modelul aceluia alcătuit pentru localitățile din dreapta Prutului de colectivul de toponimie de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, coordonat de profesorul Dragoș Moldovanu.

Volume 2019
Pages None
DOI 10.17684/I9A130RO
Language English
Journal None

Full Text